“Vow crosses” in Gorj county (Romania): symbolism and interpretation
DOI:
https://doi.org/10.52603/rec.2026.39.05Keywords:
custom, death, sky, Tree, cross, vowAbstract
“Vow crosses”, considered according to tradition as the resting place of the souls of the deceased or the “house of the soul”, are a unique custom in Romania, specific to some localities in Gorj County, such as Hurezani, Licurici, Aninoasa, Vladimir, Jupânești, Stejari and others. They are presented as crosses painted in various colors, representing religious figures, in rare cases with short verses, hanging in trees, at fountains, in the courtyard of churches, at gates, but most of them on the side of roads, their placement being made 40 days after death. Both the commemorative and vow crosses are made for the forgiveness of those who have departed from the living, an ancestral tradition whose origins are unknown, but which is respected with holiness after death. The symbolism of the forgiveness of the departed to heaven is abundantly represented by the vow corss which, on the one hand, sacralizes the space by its presence, on the other hand, constitutes a means of forgiveness, of relief of the soul of the deceased, because salvation is obtained through the cross. It can also be seen as a binder between the desire of the deceased to have such a cross made for him and between the duty to fulfill the promise by those who remain alive. Keeping a vow means fulfilling a promise made not only to the deceased, but also to God, the only one who can forgive sins.
References
Antonescu R. Dicţionar de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti. Bucureşti: Institutul de Memorie Culturală, 2009.
Bernea E. Civilizația română sătească. București: Vremea, 2006.
Biedermann H. Dicționar de simboluri. Vol. I. București: Saeculum I. O., 2002.
Bilțiu P. Cruci din Oltenia - însemne ale viziunii asupra morţii şi vieţii de dincolo. In: Limba Română, Revista de știință și cultură, nr. 3-4, 2015, 348-351. https://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=3199 (vizited 20.05.2025).
Chevalier J., Gheerbrant A. Dicționar de simboluri. Vol. 1. București: Artemis, 1994.
Cotoman C. Tradițiile de înmormântare la românii din stânga Prutului: studiu de caz satul Cimișeni, raionul Criuleni. In: Revista de Etnologie și Culturologie, vol. XXXVI, 2024, 144-151. https://doi.org/10.52603/rec.2024.36.19
Crețu M. Crucea - punte a Învierii. Marginalii la o expoziție. In: Crucea - punte a Învierii. Tradiții și monumente funerare din Oltenia. Ovidiu Baron et alții (eds.). Sibiu: ASTRA Museum, 2011, 181-219.
Daniélou J. Simbolurile creștine primitive. Timișoara: Amarcord, 1998.
Deleanu V. Cruci și stâlpi de mormânt, cruci de jurământ din sudul Gorjului. Studiu de caz: Plopșoru și Turburea. In: Crucea - punte a Învierii. Tradiții și monumente funerare din Oltenia. Ovidiu Baron et alții (eds.). Sibiu: ASTRA Museum, 2011, 62-117.
Dragomir Țicleanu M. Un legământ al sufletului pentru cel adormit. In: Lumina, 2012. https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/un-legamant-al-sufletului-pentru-cel-adormit-72021.html (vizited 18.05.2025).
Eliade M. Imagini și simboluri. București: Humanitas, 1994.
Eliade M. Sacrul și profanul. București: Humanitas, 1992.
Evseev I. Dicționar de simboluri și de arhetipuri culturale. Timișoara: Amarcord, 2001.
Floroiu M. "Crucile de jurământ" aflate în Gorj şi semnificaţia lor. Obicei unic în România. https://cultura.ro/crucile-de-juramant-aflate-in-gorj-si-semnificatia-lor-obiceiul-este-unic-in-romania/, 2017 (vizited 14.05.2025).
Floroiu Ţicleanu M. Obicei unic în România: "crucile de jurământ" - Un legământ al sufletului pentru cel adormit. In: Pagina Olteniei, 2024. https://www.paginaolteniei.ro/articol/obicei-unic-in-romania-crucile-de-juramant--un-leg_7703.html (vizited 19.05.2025).
Guénon R. Simbolismul crucii. Oradea: Aion, 2003.
Guénon R. Simboluri ale științei sacre. București: Humanitas, 2008.
Horofianiuk I., Pavlushenko O. Traditional Ukrainians' funeral rites of different regions in the plane of semiotic codes. In: Revista de Etnologie și Culturologie, vol. XXXVII, 2025, 84-91. https://doi.org/10.52603/rec.2025.37.11
Ion A. Unic în România. Pomul Vieţii din Muzeul Crucilor: în satul gorjean Măceşu sunt expuse cruci de pomenire pentru cei mai mari români. https://adevarul.ro/stiri-locale/targu-jiu/unic-in-romania-pomul-vietii-din-muzeul-crucilor-1622958.html, 2015 (vizited 20.05.2025).
Iordăchescu A. Cruci la tot pasul. In: Pandurul, 2009. https://www.pandurul.ro/articol/cruci-la-tot-pasul_3312.html (vizited 20.05.2025).
Munteanu I. Crucea de jurământ apără aici demnitatea omului plecat dincolo. https://jurnalul.ro/special-jurnalul/crucea-de-juramant-apara-aici-demnitatea-omului-plecat-dincolo-549279.html, 2010 (vizited 20.05.2025).
Nedelcu-Păsărin G. Simbolistica gesturilor rituale în mentalitatea tradițională românească. In: Educaţia lingvistică şi literară în contextul dezvoltării valorilor general-umane. Chişinău: Universitatea de Stat din Tiraspol, 2021. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/98-103_30.pdf (vizited 20.05.2025).
Pont-Humbert C. Dicționar universal de rituri, credințe și simboluri. București: Lucman, 1998.
Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul de la Eghina. Cugetare despre jurământul strâmb. https://doxologia.ro/cugetare-despre-juramantul-stramb (vizited 23.06.2025).










