„Crucile de jurământ” din județul Gorj: simbolism și interpretare
DOI:
https://doi.org/10.52603/rec.2026.39.05Cuvinte cheie:
obicei, moarte, cer, arbore, „cruce de jurământ”Rezumat
Crucile de jurământ”, considerate conform tradiției ca „locul de odihnă al sufletelor” celor decedați sau „casa sufletului”, reprezintă un obicei unic în România, specific unor localități din județul Gorj, cum ar fi Hurezani, Licurici, Aninoasa, Vladimir, Jupânești, Stejari ș.a. Acestea se prezintă ca și cruci pictate cu diverse culori, reprezentând figuri religioase, în rare cazuri cu scurte versuri, atârnate în copaci, la fântâni, în curtea unor biserici, la porți, dar cele mai multe pe marginea drumurilor, amplasarea lor făcându-se la 40 de zile de la deces. Atât crucile de pomenire, cât și cele de jurământ se fac pentru iertarea celor plecați dintre cei vii, o tradiție ancestrală ale cărei origini nu se cunosc, însă care este respectată cu sfințenie după deces. Simbolistica iertării celui plecat la cer o reprezintă cu prisosință „crucea de jurământ”, care pe de o parte sacralizează spațiul prin prezența sa, pe de altă parte, constituie un mijloc de iertare, de ușurare a sufletului celui decedat, deoarece prin cruce se obține mântuirea. Poate fi privită și ca un liant între dorința celui decedat de a i se face o astfel de cruce și datoria de îndeplinire a promisiunii a celor rămași. Ținerea jurământului de a pune o astfel de cruce reprezintă nu numai o promisiune față de decedat, ci și față de Dumnezeu, singurul care poate ierta păcatele.
Referințe
Antonescu R. Dicţionar de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti. Bucureşti: Institutul de Memorie Culturală, 2009.
Bernea E. Civilizația română sătească. București: Vremea, 2006.
Biedermann H. Dicționar de simboluri. Vol. I. București: Saeculum I. O., 2002.
Bilțiu P. Cruci din Oltenia - însemne ale viziunii asupra morţii şi vieţii de dincolo. In: Limba Română, Revista de știință și cultură, nr. 3-4, 2015, 348-351. https://www.limbaromana.md/index.php?go=articole&n=3199 (vizited 20.05.2025).
Chevalier J., Gheerbrant A. Dicționar de simboluri. Vol. 1. București: Artemis, 1994.
Cotoman C. Tradițiile de înmormântare la românii din stânga Prutului: studiu de caz satul Cimișeni, raionul Criuleni. In: Revista de Etnologie și Culturologie, vol. XXXVI, 2024, 144-151. https://doi.org/10.52603/rec.2024.36.19
Crețu M. Crucea - punte a Învierii. Marginalii la o expoziție. In: Crucea - punte a Învierii. Tradiții și monumente funerare din Oltenia. Ovidiu Baron et alții (eds.). Sibiu: ASTRA Museum, 2011, 181-219.
Daniélou J. Simbolurile creștine primitive. Timișoara: Amarcord, 1998.
Deleanu V. Cruci și stâlpi de mormânt, cruci de jurământ din sudul Gorjului. Studiu de caz: Plopșoru și Turburea. In: Crucea - punte a Învierii. Tradiții și monumente funerare din Oltenia. Ovidiu Baron et alții (eds.). Sibiu: ASTRA Museum, 2011, 62-117.
Dragomir Țicleanu M. Un legământ al sufletului pentru cel adormit. In: Lumina, 2012. https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/stiri/un-legamant-al-sufletului-pentru-cel-adormit-72021.html (vizited 18.05.2025).
Eliade M. Imagini și simboluri. București: Humanitas, 1994.
Eliade M. Sacrul și profanul. București: Humanitas, 1992.
Evseev I. Dicționar de simboluri și de arhetipuri culturale. Timișoara: Amarcord, 2001.
Floroiu M. "Crucile de jurământ" aflate în Gorj şi semnificaţia lor. Obicei unic în România. https://cultura.ro/crucile-de-juramant-aflate-in-gorj-si-semnificatia-lor-obiceiul-este-unic-in-romania/, 2017 (vizited 14.05.2025).
Floroiu Ţicleanu M. Obicei unic în România: "crucile de jurământ" - Un legământ al sufletului pentru cel adormit. In: Pagina Olteniei, 2024. https://www.paginaolteniei.ro/articol/obicei-unic-in-romania-crucile-de-juramant--un-leg_7703.html (vizited 19.05.2025).
Guénon R. Simbolismul crucii. Oradea: Aion, 2003.
Guénon R. Simboluri ale științei sacre. București: Humanitas, 2008.
Horofianiuk I., Pavlushenko O. Traditional Ukrainians' funeral rites of different regions in the plane of semiotic codes. In: Revista de Etnologie și Culturologie, vol. XXXVII, 2025, 84-91. https://doi.org/10.52603/rec.2025.37.11
Ion A. Unic în România. Pomul Vieţii din Muzeul Crucilor: în satul gorjean Măceşu sunt expuse cruci de pomenire pentru cei mai mari români. https://adevarul.ro/stiri-locale/targu-jiu/unic-in-romania-pomul-vietii-din-muzeul-crucilor-1622958.html, 2015 (vizited 20.05.2025).
Iordăchescu A. Cruci la tot pasul. In: Pandurul, 2009. https://www.pandurul.ro/articol/cruci-la-tot-pasul_3312.html (vizited 20.05.2025).
Munteanu I. Crucea de jurământ apără aici demnitatea omului plecat dincolo. https://jurnalul.ro/special-jurnalul/crucea-de-juramant-apara-aici-demnitatea-omului-plecat-dincolo-549279.html, 2010 (vizited 20.05.2025).
Nedelcu-Păsărin G. Simbolistica gesturilor rituale în mentalitatea tradițională românească. In: Educaţia lingvistică şi literară în contextul dezvoltării valorilor general-umane. Chişinău: Universitatea de Stat din Tiraspol, 2021. https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/98-103_30.pdf (vizited 20.05.2025).
Pont-Humbert C. Dicționar universal de rituri, credințe și simboluri. București: Lucman, 1998.
Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul de la Eghina. Cugetare despre jurământul strâmb. https://doxologia.ro/cugetare-despre-juramantul-stramb (vizited 23.06.2025).
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
