Fântâna în contextul unor percepții ecologice, sanitare și etnoculturale
DOI:
https://doi.org/10.52603/rec.2026.39.02Cuvinte cheie:
fântână, apă, puritate, tradiţii, rigorisanitare, norme ecologice, percepții etnoculturaleRezumat
Schimbările climatice din ultimele decenii, marcate de încălzirea globală, accentuează din ce în ce mai pronunțat rolul surselor de apă pentru existența omenirii. Fântâna reprezintă o sursă de apă potabilă din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. În esența sa, construcția și structura fântânii s-a păstrat aceeași pe parcurs de secole și milenii, fiind modernizată doar partea tehnică de extragere a apei din adâncimi. Viața omului este condiționată de consumul de apă și această apă trebuie să fie de calitate, să corespundă normelor sanitare și ecologice, înaintate de autoritățile abilitate în domeniu. În tradițiile populare, asociate fântânii, sunt respectate cu strictețe rânduielile legate de păstrarea curățeniei, de curățarea anuală a fântânii, de respectarea rigorilor structurale de protejare a spațiului fântânii de tot felul de impurități, generate de natură sau om. În cazurile când cădeau accidental animale sau păsări în fântână, oamenii recurgeau la curățarea fântânii cu participarea nemijlocită a fântânarului. Dacă din varia circumstanțe în fântână cădea și murea un om, atunci după scoaterea cadavrului fântâna era astupată și ea dispărea ca sursă de apă. Puritatea apei din fântână era asociată direct cu integritatea trupească a fântânarului, cu neprihănirea gândurilor și faptelor sale, întărite prin credință, evlavie și pioșenie.
Referințe
Arapu V. „Apa neîncepută” – remediu magic, izvorâtor din fântâna lui Iordan. In: Revista de Etnologie și Culturologie, vol. XXXV, 2024, 19-26. https://doi.org/10.52603/rec.2024.35.03 DOI: https://doi.org/10.52603/rec.2024.35.03
Bălteanu I. Apa de băut. In: Cunoștințe folositoare. Seria B. Sfaturi pentru gospodari sub directiva redacțională a dlui Prof. universitar I. Simionescu, nr. 52. București: Cartea Românească, 1928.
Boangiu G. Reprezentări simbolice ale „omului bun” în folclorul românesc. In: Revista de Etnologie și Culturologie, vol. XXIV, 2018, 25-34.
Bojoga A. Termeni pentru „fântână” în română (pe baza datelor din ALRR. Sinteză a surselor etnografice). In: Fonetică și dialectologie, nr. 41, 2022, 35-48.
Buzilă V. Fântânile în sistemul de valori al culturii tradiționale. In: Buletinul Științific al Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală a Moldovei, vol. 5 (18), 2006, 29-45.
Candrea I.-A. Folclorul medical român comparat. Privire generală. Medicina magică. Studiu introductiv de Lucian Berdan. Iași: Polirom, 1999.
Cuceu I. Dicționarul proverbelor românești, 7777 texte din „Dicționarul tezaur al paremiologiei românești”. București-Chișinău: Litera Internațional, 2006.
Fîntînița. R-nul Drochia. Atestat la 14 dec. 1585 cu denumirea Gnilovoda, Ghizdita. In: Localitățile Republicii Moldova. Itinerar documentar-publicistic ilustrat, vol. 6 (Drepcăuți – Gvozdova). Chișinău: Fundația „Drăghiștea”, 2006.
Grădinaru N. Cultura materială a românilor/moldovenilor. In: Patrimoniul cultural național ca resursă pentru o dezvoltare durabilă a Republicii Moldova. Coord.: V. Ghilaș, A. Dolghi. Chișinău: Infocus, 2022, 169-207.
Lupescu M. În jurul casei. In: Cunoștințe folositoare. Seria B. Sub directiva redacțională a d-lui Prof. universitar I. Simionescu, nr. 5. București: Cartea Românească, 1922, 131-158.
Munteanu A. Fântânile și izvoarele Moldovei de peste Prut. București: Editura Academiei Oamenilor de Știință din România, 2016.
Muti L. Rebrișoara. Mărturii pentru eternitate, vol. II. Cluj-Napoca: Editura „Eurograph”, 2007.
Onica D. Cunoștințe și tehnici tradiționale de construcție a locuinței în satele din lunca Prutului de Jos. In: Revista de Etnologie și Culturologie, vol. XXVII, 2020, 70-78.
Pop-Reteganul I. Casa țăranului român. Sfaturi. Sibiu: Editura „Asociațiunii”, 1927.
Satul Fântânița. Cheia veșniciei noastre ca neam. Drochia: SRL „Orizont PȚN”, 2020.
Zolog M., German N. Probleme de igienă rurală. In: Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. X, nr. 3-4 (martie-aprilie). Cluj: Subsecția Eugenică și Biopolitică a „Astrei” & Institutul de Igienă și Igienă Socială, 1939, 65-88.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
