Carnavalul ca sistem ritualic din Munții Anzi: muzică, dans și interacțiune în Achoma (Valea Colca, Peru)

Autori

DOI:

https://doi.org/10.52603/rec.2026.39.01

Cuvinte cheie:

carnaval, Munții Anzi, sistem ritual, patrimoniu cultural

Rezumat

În acest studiu se examinează ciclul festiv din Achoma, în Valea Colca din Peru, urmărind succesiunea carnavalului de la tinkachi (ofrandă) la kacharpari (sfârșitul ritualului) prin dimensiunile organizatorice, economice, muzicale, performative și culinare. Prin observație participativă pe parcursul întregului ciclu, interviuri cu purtători locali de cunoștințe și interacțiunile triangulare cu înregistrări audiovizuale comunitare, acest studiul acoperă lacune privind patronajul festiv, leadershipul local și rolurile femeilor. Rezultatele obținute arată că mayordomía cabecillas (liderii spirituli) susțin celebrarea prin mobilizarea ayni (interacțiunii) și a prestigiului, pentru a asigura muzicanții, hrana și chicha (băutură tradițională din porumb). Ansamblul tradițional, compus din lawatas, tarola și bombo (instrumente muzicale de percuție), structurează pukllay (competiție) și alimentează contrapunteo-ul (dialogul muzical ritmat) dintre grupurile sociale Hanansaya și Urinsaya. Trupele feminine conduc performanța publică și întruchipează o formă de reprezentare colectivă. În ansamblu, carnavalul funcționează ca un sistem ritual care reproduce reciprocitatea, leadershipul și participarea marcată de gen, negociind totodată procesele de patrimonializare care reconfigurează sensul și continuitatea intergenerațională.

Referințe

Bastian J. A. 'Play mas': Carnival in the archives and the archives in carnival: Records and community identity in the US Virgin Islands. In: Archival Science, 9(1), 2009, 113-125. https://doi.org/10.1007/s10502-009-9101-6 DOI: https://doi.org/10.1007/s10502-009-9101-6

DeWaal J. The reinvention of tradition: Form, meaning, and local identity in modern Cologne carnival. In: Central European History, 46(3), 2013, 495-532. https://doi.org/10.1017/S0008938913000976 DOI: https://doi.org/10.1017/S0008938913000976

Goffman E. Frame Analysis: An Essay on the Organization of Experience. Boston: Northeastern University Press, 1974.

Jankowiak W., White C. T. Carnival on the clipboard: An ethnological study of New Orleans Mardi Gras. In: Ethnology, 38(4), 1999, 335-349.

https://doi.org/10.2307/3773911 DOI: https://doi.org/10.2307/3773911

Knijnik J. Imagining a multicultural community in an everyday football carnival: Chants, identity and social resistance on Western Sydney terraces. In: International Review for the Sociology of Sport, 53(4), 2018, 471-489. https://doi.org/10.1177/1012690216665356 DOI: https://doi.org/10.1177/1012690216665356

Marcelli A. M., Sousa F., Fonseca J., Silva L. S. D., Melotti M., Costa S. G. The unknown carnival of Terceira Island (Azores, Portugal): Community, heritage, and identity on stage. In: Sustainability, 14(20), 2022, 13250. https://doi.org/10.3390/su142013250 DOI: https://doi.org/10.3390/su142013250

Mariano M., Endere M. L. Carnavales y patrimonios: Diálogos sobre identidades y espacios de participación. In: Memorias, 32, 2017, 10-41. https://doi.org/10.14482/memor.32.10338 DOI: https://doi.org/10.14482/memor.32.10338

Mauss M. Sociologie et anthropologie. Paris: Presses Universitaires de France, 1950.

Navarro-Hoyos S. Identidade cultural no Caribe colombiano. O caso do Carnaval de Barranquilla. In: Memorias, 46, 2022, 108-136. https://doi.org/10.14482/memor.46.394.25 DOI: https://doi.org/10.14482/memor.46.394.25

Neto H. M., de Sá Gonçalves R., Barbieri R. J. O carnaval e a pesquisa universitária: Antropologia, artes e letras em diálogo. In: Sociologia e Antropologia, 12(3), 2022, e210070. https://doi.org/10.1590/2238-38752022v12312 DOI: https://doi.org/10.1590/2238-38752022v12312

Rezende A. F., Pereira J. Kandandu: Identidade da mulher negra, racismo e o carnaval de rua. In: Revista de Administração Contemporânea, 27(6), 2023, e220341. https://doi.org/10.1590/1982-7849rac2023220341.en DOI: https://doi.org/10.1590/1982-7849rac2023220341.por

Roberge M. Le Carnaval de Québec: Identité urbaine et événement festif. In: Ethnologie Française, 40(3), 2010, 487-494. https://doi.org/10.3917/ethn.103.0487 DOI: https://doi.org/10.3917/ethn.103.0487

Sahlins M. Stone Age Economics. Chicago: Aldine-Atherton, 1972.

Turner V. The Ritual Process: Structure and Anti-Structure. Chicago: Aldine Publishing, 1969.

Yılmaz V. B., Kamalova R. Karakalpak adetleri ve Bakhtin'in karnavalı arasındaki benzerlikler. In: Bilig, 91, 2019, 217-234. https://doi.org/10.12995/bilig.9109 DOI: https://doi.org/10.12995/bilig.9109

Descărcări

Publicat

21.07.2026

Număr

Secțiune

ETNOLOGIE ȘI CULTUROLOGIE

Cum cităm

[1]
Duche Pérez, A.B. și Mamani-Daza, L.J. 2026. Carnavalul ca sistem ritualic din Munții Anzi: muzică, dans și interacțiune în Achoma (Valea Colca, Peru). Revista de Etnologie și Culturologie. 39, (iul. 2026), 4–12. DOI:https://doi.org/10.52603/rec.2026.39.01.