Pestelca din ținutul Covurlui și zadia din Țara Năsăudului ca mărturie a transhumanței și schimburilor culturale
DOI:
https://doi.org/10.52603/rec.2026.39.21Cuvinte cheie:
transhumanţă, pestelcă, zadia, ținutul Covurlui, Țara Năsăudului, patrimoniu cultural românescRezumat
Studiul analizează transhumanța ca fenomen socioeconomic și cultural, evidențiază rolul ei esențial în modelarea identității românești. Practicată ca deplasare sezonieră a turmelor între munte și câmpie, transhumanța a generat rețele de drumuri pastorale, care au devenit ulterior importante axe comerciale și culturale. Aceste rute au facilitat intense schimburi culturale între comunități, contribuind la consolidarea legăturilor sociale și economice. Se evidențiază influențele transhumanței asupra portului tradițional din ținutul Covurlui, în special asupra elementului acestuia – pestelca, comparată cu zadia năsăudeană. Analiza relevă similitudini structurale între aceste elemente, dar și diferențe semnificative privind cromatica, ornamentica și tehnicile de broderie, determinate de specificul regional, preferințele estetice locale și disponibilitatea de materiale. Transhumanța, considerată ca un vector al transferului cultural, contribuie la schimbul reciproc de motive textile, tehnici și ornamente între diferite comunități, formând un patrimoniu cultural românesc unitar. Deși pestelca din ținutul Covurlui, în comparație cu zadia Țara Năsăudului, are o răspândire mai limitată și o valoare identitară mai puțin pronunțată, ea reflectă adaptarea locală și demonstrează păstrarea formelor arhaice și sinteza influențelor externe.
Referințe
Baskerville I. Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial (National Inventory of Active Intangible Cultural Heritage Elements) – extras. Iași: Academia Română, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Departamentul de Etnologie, 2020.
Băcanu G., Horujenco I. Horelor surorilor. Antologie de jocuri populare din județul Galați. Galați: Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos, 2010.
Bâtcă M. Costumul popular românesc. București: Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, 2006.
Chirilă A. Mărturii de la Brateș. Galați: Editura pentru literatură și artă, 2000.
Costume populare vechi și noi, artizanat și antichități. In: https://web.facebook.com/photo/?fbid=630725396110063&set=pcb.3997540920483196 (vizitat 08.02.2026).
David L. Dezvoltarea durabilă a peisajului pastoral și implicațiile lui în politica economică a gospodăriei agricole individuale. In: Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, Serie nouă, 31. București: Editura Academiei Române, 2020, 9–28.
David L. Păstoritul transhumant în culoarul Rucăr-Bran (România). In: Revista de Etnologie și Culturologie, vol. XX, 2016, 36–44.
Dragomir N. Oierii mărgineni și transhumanța lor în Dobrogea de Sud. In: Analele Dobrogei, vol. IX, 1938, 121–137.
Duciu D. Dobrogea și transhumanța transilvană. In: Analele Universității „Ovidius” din Constanța. Seria Istorie, vol. II, 2005, 121–130.
Holban E. Costumul țărănesc din sud-estul Moldovei. Costumul femeiesc: catrința și pestelca. In: Danubius, vol. XXV, 2007, 227–244.
Institutul Național al Patrimoniului. Transhumanța carpatică, parte a vieții pastorale tradiționale. In: https://patrimoniu.ro/en/patrimoniu-imaterial/articles/2023---transhumanta-carpatica--parte-a-vietii-pastorale-traditionale (vizitat 08.02.2026).
Leonte E. N. Studiul privind transhumanța în concept european și modalitățile de valorificare a produselor specifice în cadrul turismului rural-ecologic. București: Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, 2016.
Meteș Ș. Emigrări românești din Transilvania în secolele XIII–XX. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1977.
Ministerul Culturii, Comisia Națională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. București: Ministerul Culturii, 2023.
Pascal G. Valori ale identității culturale din Ținutul Covurlui: Studiu monografic și etnografic. Iași: Editura PIM, 2026.
Secoșan E., Petrescu P. Portul popular de sărbătoare în România. București: Editura Meridiane, 1984.
Tanașoca A., Tanașoca N.-Ș. Unitate romanică și diversitate balcanică. Contribuții la istoria romanității balcanice. București: Editura Fundației PRO, 2004.
Descărcări
Publicat
Număr
Secțiune
Licență
Această lucrare este licențiată în temeiul Creative Commons Attribution 4.0 International License.
