Abuzuri asupra domeniului schitului Răciula, anii 1798–1959

Autori

DOI:

https://doi.org/10.52603/rec.2025.37.17

Cuvinte cheie:

Răciula, fondare, donație, schit, stareț, abuz

Rezumat

Mănăstirea Răciula constituie o comunitate monahală din Călărași, fiind așezată geografic în Codrii Orheiului și situată în valea râului Ichel. La întemeiere acest așezământ monahal a fost organizat ca și schit de bărbați, ca în anul 1810 din cauza numărului redus de monahi să se transforme în schit pentru femei. Chiar de la începutul activității sale, această așezare monahală este împroprietărită de către deținătorii moșiei Nișcani cu o parte din pământul acesteia. Au fost donate schitului Răciula o parte însemnată de pădure, pământ arabil și livadă. Mai mult ca atât, tot cei ce au donat pământul devin și ctitorii bisericii schitului care la început a fost construită din bârne și acoperit cu șindrilă. De-a lungul timpului acest schit a primit și alte donații datorită cărora obștea monahă a putut să se întrețină pe sine și să se dezvolte economic. Cu toate acestea, deși schitul a avut de prosperat datorită domeniului deținut, în același timp s-a confruntat cu o serie de probleme din cauza faptului că i se încălca dreptul de proprietate a propriilor pământuri. În anumite situații vecinii sau alți rău intenționați intrau în hotarele schitului însușindu-și pe nedrept bunurile materiale sau pământul agricol. Cunoaștem faptul că stareții de la schit au gestionat rațional averea deținută înmulțindu-o, dar se cunosc și devieri de la acesta regulă. Aceste aspecte dar și impactul negativ pe care l-au avut asupra obștii monahale ne propunem să-l abordam în acest studiu.

Referințe

Agenția Națională a Arhivelor (în continuare ANA). F. 2, inv. 1, d. 124, 5528, 5529.

ANA F. 8, inv. 1, d. 140.

ANA F. 205, inv. 1, d. 99, 945, 947, 1488.

ANA F. 208, inv. 3, d. 264.

ANA F. 733, inv. 1, d. 331.

Beșleagă V. Cruci răsturnate de regim. Mănăstirea Răciula 1959. Chișinău: Prut Internațional, 2006.

Brihuneț M. Mănăstirea Răciula. În: Mănăstiri și schituri din Republica Moldova, Chișinău: Institutul de studii enciclopedice, 2013, 510-526.

Dicționar explicativ al limbii române (DEXI). Chișinău: ARC & GUNIVAS, 2007.

Donțu D. Mănăstirea Nașterea Maicii Domnului Răciula. Chișinău: Tipografia Centrală, 2023.

Leașco I. Păulești. In: Localitățile Republicii Moldova. Vol. X, 2012, 212-220.

Mihailovici P. Satul Nișcani după documente și tradiții. In: Buletinul Institutului Social Român din Basarabia. T. I, 1937, 125-158.

Moșneguțu I. Rolul Mănăstirii Hârbovăț în viața monahală din spațiul Pruto-Nistrean anii 1730–1960. Chișinău: Lexon, 2022.

Onicov E. Situația Bisericii din Basarabia la sfârșitul anilor 30 ai sec. al XX-lea și în primul an de ocupație sovietică din 1940–1941. In: Simpozionul Științific Internațional Viața ecleziastică și implicații laice din spațiul Pruto-Nistrean în secolele XIX–XXI, Chișinău: CEP USM, 2023, 332-353.

Pasat V. Biserica Ortodoxă și puterea sovietică în RSS Moldovenească (1940–1991). Chișinău: Cartier, 2019.

Păcurariu M. Basarabia, aspecte din istoria bisericii și a neamului românesc. Iași: Trinitas, 1993.

Sava I. Domeniul Mănăstiresc în Țara Moldovei în a doua jumătate a secolului al XIV-lea – secolul al XVI-lea. Chișinău: Pontos, 2012.

Șalari M. Mănăstirile și viața monahală din Basarabia (1813–1918). Chișinău: Tipografia Centrală, 2022.

Tomuleț V. Basarabia în epoca modernă (1812–1918)

(Instituții, regulamente, termeni). Ed. a 2-a, rev. și ad. Chișinău: Lexon, 2014.

Descărcări

Publicat

21.08.2025

Număr

Secțiune

PAGINA TÂNĂRULUI CERCETĂTOR

Cum cităm

[1]
Grecu, R. 2025. Abuzuri asupra domeniului schitului Răciula, anii 1798–1959. Revista de Etnologie și Culturologie. 37, (aug. 2025), 138–145. DOI:https://doi.org/10.52603/rec.2025.37.17.